In ultima strofa a poeziei "Ochiul Izvorului", eul liric relateaza cum tot ce e frumos si unic cade, cum sufletul, cantecul si Pamantul cad toate la randul lor, cum izvorul moare. Eul liric i se adreseaza direc lui Dumnezeu, spunandu-i cum toti oamenii vad caderea unei stele, dar nimeni nu o vede pe a pamantului. Ii mai spune lui Dumnezeu ca degeaba este frumos ochiul soarelui sa ca ochiul izvorului moare.
Eul liric incearca sa evidentieze faptul ca planeta Pamant este pe cale sa dispara, ca totul are un sfarsit si ca al omenirii nu este departe, pentru ca sunt prea orbi pentru a vedea raul pe care il fac planetei si cat de mult au nevoie de ea.
