Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,
Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada;
Fulgii zbor,plutesc in aer ca un roi de fluturi albi,
Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.
Ziua ninge,noapte ninge,dimineata ninge iara !
Cu o zale argintie se imbraca mandra tara;
Soarele rotund si palid se prevede printe nori
Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori.
Tot e alb pe camp,pe dealuri,imprejur,in departare,
Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare,
si pe-ntinderea pustie,fara urme,fara drum,
sa vad stelele perdute sub calabuci albii de fum
Sper ca tiam fost de ajutor !
