E frig afara.Peste tot e frig.
Copacii plang cu lacrimi de frunze moarte.
Parca si cerul s-a incruntata un pic.
Si trimite ploaia de departe
E frig de tot , in suflet si in gand,
Si peste tot vezi oameni intristati.
Vremea e Bacoviana
E gri si cenusie totodata.
E toamna iara nu putem ascunde
Un adevar ce vrea sa ne patrunde
In gand si -n suflet iar si iar
Si poate totusi se insala.
E toamna afara.Nu e toamna.
Ba toamna este.
Si asa va fii.
Copacul plinge in codrii pustii.
Si pasarile au plecat departe
Se vor intoarce intr-o noapte.
E frig si ploua cu lacrimi de frunze.
Si codrul e pictat cu panze ude.
Cu frunze galbene si rosii
Cu soapte spuse si cu dor.
Ca vara a plecat din calea lor.
E toamna iara.Si asa va fii.
