Corpul porumbelului are forma unei picături de apă,aerodinamică. Pe
corp are pene, fulgi și puf . Penele au rădăcina înfiptă în piele.
Fulgii sunt mai scurți, au axa mai flexibilă și acoperă tot corpul.
Capul este mic, rotund, mobil și are în partea anterioară ciocul
format din maxilare alungite, fără dinți și acoperite cu materie
cărnoasă.
Este o pasăre bună zburătoare. Zborul este înlesnit de oasele
porumbelului, subțiri și pline cu aer, (ele se numesc oase pneumatice)
cât și de musculatura foarte dezvoltată pentru o pasăre așa mică.
Se hrănește cu semințe, pe care le apucă cu ciocul și le înghite și
uneori cu produse din panificație (pâine) în așezările umane. În dieta
lor poate să apară și mici pietricele, nisip, cărbune, viermișori și
plante. Sunt vânați și constituie hrana pentru câini domestici, pisici,
păsări de dimensiuni medii și mari (ciori, uliu), rozătoare, șobolani.
Respiră prin plămâni, care sunt în legătură cu 9 saci aerieni de la care
pornesc ramificații care ajung la oase.
Trăiesc în perechi. Ei construiesc cuibul cu materie fecală și
crenguțe, cuib în care femelele depun ouă. Acestea sunt clocite de
amândoi, timp de 18 zile pe rând. Din ouă ies puii golași, neputincioși,
cu ochii închiși, care nu pot zbura. Sunt hrăniți cu un lichid alb,
secretat de gușa porumbiței, până când se pot hrăni singuri cu grăunțe.
