Prezenta pronumelui -mi din enuntul citat atesta ca naratorul prezinta intamplarile la persoana I, prin viziunea unui om matur care isi aminteste cu drag de varsta copilariei traita de el cu mult timp in urma ( Creanga a scris Amintirile in ultima parte a vietii sale ). Amintirea copilariei il face pe autor sa -i " salte inima de bucurie", ducandu-l in urma la varsta aceea minunata.
