Din clipa în care ne naştem noi trăim într-un colectiv. Nu este vorba că am fi obişnuiţi şi în acest sens s-au făcut studii medicale demonstrate cum că avem nevoie să interacţionăm cu cei din jurul nostru.
De la discuţia asta se poate pune problema în plan psihologic şi a existenţei emotivităţii a organismului uman. Fiziologic vorbind, emoţiile, sentimentele se prelucrează în sistemul limbic, în zona hipocampului.
*Note:
1. Presupun că aveai nevoie de ceva concret, deci nu intru în detalii. Dacă vrei să ştii mai multe despre studiu, îmi laşi mesaj fie aici, fie prin mail. E o plăcere să răspund.
2. Dacă ai pus această întrebare legată de cealaltă pusă anterior cu vechile civilizaţii, ei bine asta ar fi posibil dar numai în cazul unui adult care este capabil să supravieţuiască în sălbăticie/zone rurale prin experienţa de viaţă acumulată(găsirea&crearea unui adăpost, vânarea hranei, capacităţi de orientare etc.) Am auzit despre un astfel de caz, dar nu era o sursă sigură - nu cred că există surse sigure legate de subiect.
