Iubire, sete de viață,
Tu
ești puterea creatoare
Sub care
inimile noastre
Renasc ca florile în soare
Și,
îmbătate de-al tău farmec,
Ce
peste lume se așterne,
În
tremurarea lor de-o clipă
Visează fericiri eterne.
E greu să-mi deslușesc ce cuget,
Dar tu-mi evoci o lume-ntreagă,
De care nu știu ce putere,
Ce doruri mistice mă leagă.
Mă simt mai bun, mai cald, mai vesel.
Viața toată mi se-arată
Frumoasă, și într-o lumină
Cum n-am văzut-o niciodată!
Explicație: