Răspuns :
Explicație:
1)a) Două izvoare istorice care prezintă situația politică la S de Carpați sunt "Gesta Hungarorum" și "Chronicon Pictum".
b) Pe plan intern, doi factori care au contribuit la apariția statelor medievale românești au fost: luptele pentru putere între voievozi și nobilimea locală și dezvoltarea unei administrații locale. Pe plan extern, factorii au inclus presiunea exercitată de regatele vecine și interesul acestora pentru controlul teritoriilor.
c) Etapele constituirii statelor medievale românești au inclus formarea voievozilor independenți, unirea diferitelor teritorii sub conducerea unui voievod și consolidarea statului românesc.
d) Trei conducători de formațiuni politice din Transilvania în sec. IX au fost Gelou, Glad și Menumorut.
e) Trei tipuri de organizare teritorial-administrative din Transilvania au fost "cnezatele" (aparținând nobilimii), "comitatele" (aparținând regelui Ungariei) și "scaunele" (aparținând nobilimii secuiești).
f) Cele trei forme de organizare ale Transilvaniei în sec. XI-XVI au fost principat autonom, principat vasal și principat integrat în Regatul Ungariei.
g) Trei momente în care a fost degradat statutul politico-juridic al românilor transilvăneni au fost: în secolul al XV-lea, după Bătălia de la Mohács, și în secolul al XVIII-lea odată cu înăbușirea Răscoalei de la Bobâlna.
h) Trei domni munteni au fost Neagoe Basarab (atribut: ctitorirea Mănăstirii Curtea de Argeș), Matei Basarab (atribut: restaurarea autonomiei țării) și Constantin Brâncoveanu (atribut
i)Unul dintre domnii moldoveni importanți a fost Ștefan cel Mare, cunoscut pentru luptele sale împotriva otomanilor și pentru ctitorirea de biserici și mănăstiri. Alt domn important a fost Petru Rareș, care a contribuit la dezvoltarea culturii și educației în Moldova. Un alt domn notabil a fost Vasile Lupu, care a reușit să mențină stabilitatea în țară și să consolideze relațiile externe.
k) Două dinastii importante din Țările Române au fost Basarab și Mușat.
1) Mitropolitul avea atribuții precum organizarea vieții bisericești, conducerea clerului și administrarea bunurilor bisericești.
m) Cele două componente care acordă sacralitate domnului sunt: "prin voia lui Dumnezeu" și "crucea și sabia", iar cea care arată caracterul stăpânirii prezente în titulatura domnului este "al Ungrovlahiei".
n) Trei dregători importante erau "marele vornic" (responsabil cu administrația internă), "marele logofăt" (responsabil cu cancelaria domnească) și "marele paharnic" (responsabil cu protocolul curții domnești).
o) În sec. XVI, domnul a devenit mai dependent de Poartă, în sec. XVII a avut loc o creștere a puterii boierilor, iar în sec. XVIII s-a accentuat influența marilor puteri europene asupra domnilor
___________________________________________
2)a) Două obiective majore ale românilor au fost obținerea independenței și unirii tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat.
b) Românii au folosit argumente precum istoria și tradițiile străvechi, precum și dorința de autonomie și libertate pentru a-și legitima drepturile.
c) Trei caracteristici ale regimului fanariot au fost domnii aduși din familia Fanariotă din Istanbul, accentul pus pe colectarea de impozite și corupția.
d) Regimul habsburgic a promovat toleranța religioasă și a acordat un anumit grad de autonomie comunităților românești.
e) Doi domni fanarioți reformatori au fost Alexandru Ipsilanti și Alexandru Moruzi. Reformele lor au vizat modernizarea administrației și îmbunătățirea sistemului fiscal.
f) Două proiecte politice din acea perioadă au fost "Proiectul de la Blaj" (1848) și "Proiectul Unirii Principatelor Române" (1859).a) Două mișcări naționale din Transilvania în secolul al XVIII-lea au fost "Mișcarea de la Blaj" și "Mișcarea de la Brașov".
g)Două mișcări naționale din Transilvania în secolul al XVIII-lea au fost "Mișcarea de la Blaj" și "Mișcarea de la Braşov".
h) Trei proiecte politice referitoare la statul român modern din prima jumătate a secolului al XIX-lea au fost "Proiectul de la Blaj" (1848), "Proiectul Unirii Principatelor Române" (1859) și "Proiectul de reformă agrară al lui Ion I. C. Brătianu" (1864).
i) Trei obiective fundamentale ale Revoluției de la 1848 care au fost îndeplinite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost obținerea unirii Principatelor Române, adoptarea unei Constituții și modernizarea statului român.
__________________________________________33)Iată răspunsurile la întrebările tale legate de unitate și independență în secolul al XIX-lea:
A. Unitate:
a) Context internațional - trei evenimente europene cu implicații asupra politicii Principatelor înainte de Mica Unire:
- Congresul de la Viena (1814-1815) - a recunoscut autonomia Principatelor, dar sub suzeranitatea otomană.
- Revoluțiile din 1848 - au avut ecouri și în Principatele Române, promovând idei naționale și reforme.
- Războiul Crimeii (1853-1856) - a implicat marile puteri europene, iar rezultatele sale au influențat situația politică în regiune.
b) Context intern (dată, eveniment):
- 24 ianuarie 1859 - Adunarea Electivă de la București l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei.
c) Enumerați trei prevederi ale rezoluțiilor adunărilor ad-hoc:
- Unirea Principatelor Române sub un singur domn.
- Adoptarea aceluiași drapel și a aceluiași stindard.
- Crearea unui guvern comun pentru cele două Principate.
d) Enumerați trei prevederi ale Convenției de la Paris referitoare la unire:
- Recunoașterea unirii Principatelor sub un singur domn.
- Garanții pentru suveranitatea și integritatea Principatelor.
- Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite.
e) Statutul politico-juridic in Convenția de la Paris:
- Principatele Unite au fost recunoscute ca un stat suveran sub suzeranitatea otomană.
f) Enumerați trei prevederi modernizatoare in Convenția de la Paris:
- Reforma administrativă.
- Reforma economică.
- Reforma învățământului.
g) Moment
..............................................................................................................
B)
a) Momentul încoronării noului domn: Alexandru Ioan Cuza a fost încoronat ca domn al Principatelor Unite la 24 ianuarie 1859.
b) Semnificația politică a aducerii unui principe străin:
- Extern: A aduce un principe străin ar fi putut fi văzut ca o soluție pentru a menține echilibrul de putere între marile puteri europene.
- Intern: Aducerea unui principe străin ar fi putut contribui la modernizarea și consolidarea statului român.
c) Evenimente de politică externă din timpul lui Carol I:
- 1877 - Participarea României la Războiul de Independență al Rusiei împotriva Imperiului Otoman.
- 1883 - Tratatul de la Berlin, care a recunoscut independența de facto a României.
- 1885 - Unirea Rumuniei cu Dobrogea.
d) Declanșarea unei noi „crize orientale":
- Data: 1875-1878.
- Evenimente: Revoltele din Balcani împotriva stăpânirii otomane.
- Consecințe: A condus la Războiul de Independență al României și la recunoașterea independenței sale.
e) Înțelegerea cu Rusia:
- Data: 1877.
- Eveniment: România a semnat un tratat de alianță cu Rusia pentru a lupta împotriva Imperiului Otoman.
- Prevederi: Rusia a promis să sprijine independența României.
f) Declararea independenței:
- Data: 9 mai 1877.
- Autor: Parlamentul României a declarat independența față de Imperiul Otoman.
g) Obținerea independenței:
- Data: 1878.
- Eveniment: România a obținut independența de facto ca urmare a Războiului de independență
