Răspuns :
Răspuns:
1. Secvența "la acest capitol" se referă la faptul că, asemenea lui Mihai Eminescu, Alecu Russo a lăsat în manuscris partea cea mai interesantă a operei sale, nepublicată în timpul vieții sale.
2. Alecu Russo suferea de **ftizie**, cunoscută și ca tuberculoză pulmonară, o boală care i-a întunecat ultimii ani de viață.
3. O asemănare între Alecu Russo și Mihai Eminescu este că ambii au avut vieți scurte și au lăsat în manuscris partea cea mai valoroasă a operei lor, așa cum se menționează: "Acest prozator care a trăit doar 39 de ani, ca și Eminescu, lasă în manuscris partea cea mai interesantă a operei sale".
4. Alecu Russo refuză să-și publice operele din cauza unei timidități maladive și a unui caracter introspectiv extrem, care i-au paralizat voința, preferând să se retragă în tăcere decât să-și impună publicului "produsele unui ego hipertrofiat".
5. Atitudinea autorului față de Alecu Russo este una de regret și admirație, subliniind talentul său neexploatat și caracterul unic în peisajul literar românesc, dar și misterul care învăluie decizia sa de a nu-și publica lucrările.
uite răspunsul dacă ceva scrie în comentarii dacă vezi o greșeală o rezolvăm noi...
1. Secvența "la acest capitol" se referă la faptul că, asemenea lui Mihai Eminescu, Alecu Russo a lăsat în manuscris partea cea mai interesantă a operei sale, nepublicată în timpul vieții sale.
2. Alecu Russo suferea de **ftizie**, cunoscută și ca tuberculoză pulmonară, o boală care i-a întunecat ultimii ani de viață.
3. O asemănare între Alecu Russo și Mihai Eminescu este că ambii au avut vieți scurte și au lăsat în manuscris partea cea mai valoroasă a operei lor, așa cum se menționează: "Acest prozator care a trăit doar 39 de ani, ca și Eminescu, lasă în manuscris partea cea mai interesantă a operei sale".
4. Alecu Russo refuză să-și publice operele din cauza unei timidități maladive și a unui caracter introspectiv extrem, care i-au paralizat voința, preferând să se retragă în tăcere decât să-și impună publicului "produsele unui ego hipertrofiat".
5. Atitudinea autorului față de Alecu Russo este una de regret și admirație, subliniind talentul său neexploatat și caracterul unic în peisajul literar românesc, dar şi misterul care învăluie decizia sa de a nu-și publica lucrările
1. Secvența "la acest capitol" se referă la faptul că, asemenea lui Mihai Eminescu, Alecu Russo a lăsat în manuscris partea cea mai interesantă a operei sale, nepublicată în timpul vieții sale.
2. Alecu Russo suferea de **ftizie**, cunoscută și ca tuberculoză pulmonară, o boală care i-a întunecat ultimii ani de viață.
3. O asemănare între Alecu Russo și Mihai Eminescu este că ambii au avut vieți scurte și au lăsat în manuscris partea cea mai valoroasă a operei lor, așa cum se menționează: "Acest prozator care a trăit doar 39 de ani, ca și Eminescu, lasă în manuscris partea cea mai interesantă a operei sale".
4. Alecu Russo refuză să-și publice operele din cauza unei timidități maladive și a unui caracter introspectiv extrem, care i-au paralizat voința, preferând să se retragă în tăcere decât să-și impună publicului "produsele unui ego hipertrofiat".
5. Atitudinea autorului față de Alecu Russo este una de regret și admirație, subliniind talentul său neexploatat și caracterul unic în peisajul literar românesc, dar şi misterul care învăluie decizia sa de a nu-și publica lucrările