Vreau singur să pornesc în larg, şi parcă
Să-mi desfăşor tot sufletul în vânt,
Dar simt cumplit că trupul meu e-o barcă
Cu ancori grele prinsă de pământ.
Aceasta strofa pune in prim plan starea de singuratate,angoasa de care poetul sufera.Acest lucru e evidentiat de substantivul ''singur''.Se subliniaza ca poetul doreste ca drumul in viata vrea sa si-l petreaca singur sa lase destinul sa-i calauzeasca pasii.El crede ca numai o viata avem,o viata care trece extrem de repede.
