Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile fragmentului de mai jos, evidențiind rolul descrierii literare: In horă Miron totdeauna e cumpătat, încât parcă nu mai şuguieşte cu jocul. Dar ochii tuturora se opresc asupra lui. Inait și miädios, cu umeri lați și cu pieptul ieşit, el calcă lat şi pe întreaga talpă, încât la fiecare pas întregul trupi se scutură şi se leagănă când la dreapta, când la stänga. Când stă însă şi-şi ridică fruntea ieşită din față, fetele tresar sub privirea lui. Un cap bălan cu părul lung până pe umeri, cu o față albă şi străbătută ca de-o răsuflare de rumeneală, cu doi ochi mari și albaştri ca fața cerului privită de pe culmea muntelui. Totdeauna e în această față ceva ce nu se mai găseşte în alte fete, un fel de tristeță, un väl de gânduri, iară în surasul de pe buzele lui ascuțite totdeauna e ceva ce-ți deschide sufletul. E minunat flăcău Miron şi nu e minune că toți Il caută şi doresc. loan Slavici, Gura satului
Am nevoie urgent! Mulțumesc.​