1. Profesoara știe părerea mea despre aceste cărți.
părerea - complement direct, deci realizarea sa propozițională va fi o completivă directă:
Profesoara știe ce părere am despre aceste cărți.
2. Mă gândesc a repeta.
a repeta - complement prepozițional (deși nu este precedat de o prepoziție, acțiunea se răsfrânge în mod direct asupra mie însumi/însămi - cliticul pronominal mă -, așa că a repeta nu poate fi un complement direct), deci realizarea sa propozițională va fi o completivă prepozițională (ATENȚIE! Trebuie să se facă distincție între prepozițional, care vine de la prepoziție și este referitor la aceasta, și propozițional, care vine de la propoziție și se referă la aceasta, în acest caz fiind realizarea părții de vorbire sub forma unei propoziții pentru a crea o frază - deoarece un enunț cu mai mult de un singur predicat este o frază, iar expansiunea constă în exact acest lucru: adăugarea unui predicat pentru a avea o propoziție și adăugarea unui element de relație - conjuncție subordonatoare, pronume/adjectiv pronominal relativ sau nehotărât, adverbe relative sau nehotărâte, locuțiuni conjuncționale subordonare - pentru a o introduce; contragerea este opusul expansiunii și constă în eliminarea predicatului și a elementului de relație, astfel încât să rămână doar partea de propoziție, nu propoziția):
Mă gândesc să repet.
Observație: Atunci când trebuie realizată expansiunea unui verb predicativ la o formă verbală nepredicativă și nepersonală (infinitiv, gerunziu, supin), este de ajuns ca verbul să fie transformat într-unul cu categoria modului (ca în fraza de mai sus: a repeta -> să repet), adică, mai simplu spus, să fie pus la un timp/mod verbal.
3. I se aduc laude premiantului.
premiantului - complement indirect, deci realizarea sa propozițională va fi o completivă indirectă:
I se aduc laude cui este premiat.
4. Omul fricos se ascunde mereu.
fricos - atribut, deci realizarea sa propozițională va fi o atributivă:
Omul căruia îi este frică se ascunde mereu. (se poate observa că atributiva este intercalată în propoziția regentă, aflându-se în interiorul ei)
Este de menționat faptul că expansiunea acestor părți de propoziție se poate face în mai multe feluri, fără a fi greșită. Cât timp funcția sintactică rămâne neschimbată după contragere, o propoziție diferită de cele de mai sus este corectă. Spre exemplu, sunt corecte și:
1. Profesoara știe care este părerea mea despre aceste cărți.
Profesoara știe ce cred despre aceste cărți. etc.
2. Mă gândesc că aș putea repeta. etc.
3. I se aduc laude oricui este premiat.
I se aduc laude cui câștigă. etc.
4. Omul care se teme se ascunde mereu. etc.
ATENȚIE! La subpunctul 3., NU este corect spus: I se aduc laude celui care este premiat. Celui este un pronume demonstrativ semiindependent, astfel că pronumele relativ care îl determină pe el (pe celui). Având ca regent un pronume, propoziția care este premiat este o atributivă, NU o completivă indirectă.
