👤

o poezie despre pădure cu rima si elaborata dau coroana​

Răspuns :

Răspuns:

În lumea verde a pădurii adânci,

Unde vântul șoptește printre frunze frânci,

Prin umbra tainică a copacilor bătrâni,

Se simte farmecul unor taine sacre și străvechi.

Sub acoperișul de frunze și crengi,

Călătorul rătăcit se simte ca în vis,

În inima pădurii, un templu al naturii,

În care viața pulsează cu puteri nesfârșite și pure.

Aici, în liniștea deplină a codrului fără de sfârșit,

Păsările cântă în coruri de neasemuit,

Iar animalele sălbatice își croiesc drum printre tufișuri,

Într-un dans al vieții ce parcă nu se sfârșește nicicând.

În pădurea fermecată, fiecare pas e o aventură,

Cu miresme de ierburi și flori de natură,

Înconjurați de copaci înalți, bătrâni și iubiți,

Simțind magia locului ce nu poate fi descrisă în cuvinte.

Așadar, rămâi o clipă și ascultă cântul pădurii,

Cu rimele ei dulci, atât de suave și pline de bucurie,

Căci în inima pădurii vei găsi mereu un refugiu,

O oază de liniște și frumusețe, ce te cheamă mereu să o descoperi din nou.

Explicație:

succes

Răspuns:

O pădure adâncă

ascunsă, nevăzută

Eu ascult sunetul ei.

la mă lasă încet

și ascult liniștit

turturele zăpăcind

La dumbrava mă ascund

De toți și de nici un.

Și îmi place să aud.

De departe arătând

Spre micutele compozitoare

Cu ele plecând.