Horatius a conturat în versurile sale un portret vivid al avarului, evidențiind trăsăturile negative ale acestei caracteristici. Avarul este prezentat ca un individ preocupat exclusiv de acumularea bogăției, ignorând valorile umane și trăind într-o lume egoistă și rece.
Comparând cu alți avari notabili din literatura latină, putem evoca figura lui Harpagon din "Avănturile lui Harpagon" de Molière, un personaj care sacrifică relațiile personale și fericirea familială pentru iubirea obsesivă față de aur. În literatura universală, Ebenezer Scrooge din "Colind de Crăciun" de Charles Dickens reflectă avarul ca o închidere către bunătate și generozitate, până când este schimbat de spiritul Crăciunului.
Astfel, portretul avarului trasat de Horatius se încadrează într-un arhetip literar recurent, ilustrând că pericolul avariei constă în pierderea conexiunilor umane și într-o existență golită de adevăratele bucurii ale vieții.
