I. A. Citeşte, cu atenţie, textul de mai jos. Subliniază greşelile în- tâlnite şi rescrie forma corectată a textului. „Sa dus odată un ţăran la iarmaroc. S-a oprit in dreptul unui ne- gustor şii privea atent marfa. I-a cumpără cumetre ceva de la mine! se adresă negustorul ţă- ranului. Uite, am tot ce doreşti! Nu dau scump şi o asemenea marfă nu găseşti oriunde! Cumetre, ici, cumetre, colo, spuse țăranul, dar ţărani cu negus- torii nau fost cumetrii nici odată - eu deun ferăstrău aş avea nevoie... M Ce unu, cumetre, cumpără-ți două, n-o săți pară rău! când ți se strică unul nu trebuie să dai fuga numaidecât la vecin să te âmprumuţi! Ţăranul s-a scărpinat după ureche, pentru că lui iar fi ajuns unul, dar negustorul se dădea așa de frumos pe lângă ei, încât, până la urmă, omul a cumpărat două. S-a întors acasă şi i lea arătat nevestei." B. Numerotează enunturile de mai jos în ordinea în care s-au în- tâmplat evenimentele. Am obţinut uşa şi ferestrele mari. Astăzi ne propune să desenăm o căsuţă folosind figuri geometrice. Aşa obţinem, împărţim ferestrele mari în ferestre mai mici. Iată care sunt primele etape de lucru. Peste acel triunghi desenăm un dreptunghi, mai mic, adică colțul casei. Pentru a desena acoperişul procedăm în felul următor. Luăm o bucată de hârtie şi nişte creioane colorate. Prima dată trebuie să desenăm un pătrat mare. Apoi două pătrate mici şi un dreptunghi aşezat vertical. Sunt câte două dreptunghiuri pentru fiecare fereastră mare. După ce am făcut partea de jos a casei, vom construi acoperişul. În pătratele mici mai desenăm câte o linie verticală. Apoi trecem la colorat. Deasupra pătratului mare facem un triunghi mare. C. Citeşte, cu atenţie, textul de mai jos. La câteva săptămâni după începerea anului şcolar, un părinte se mutase recent în cartier. Şi-a adus băieţelul mic la grădiniţă. L-a pre- zentat educatoarei, care i-a zambit cu amabilitate. Apoi l-a condus la locul său, I-a dat creioane colorate și hârtie. I-a explicat că fiecare copil din clasă desena o persoană din familie. Băiețelul a izbucnit în lacrimi. Nu voia să deseneze. Peste câteva clipe educatoarea s-a aşezat lângă el şi l-a întrebat dacă îi este dor de mama. El a dat din cap afirmativ. Atunci, educatoarea i-a propus s-o deseneze pe mama împreună. A luat un creion din cutie, 1-a ridicat sus spre copil, i-a desenat capul, nasul şi gura mamei. Apoi i-a cerut copilului să-i deseneze ochii. El a reuşit să facă nişte ochi negri şi mici." • Scrie câte un cuvânt, care să aibă acelaşi sens cu cuvintele sub- liniate. • Transcrie o propoziţie enunţiativă negativă. • Scrie un text de 2-3 rânduri, în care să prezinți motivul pentr care a refuzat copilul să deseneze până când nu a fost ajutat de cătr EDUCATOARE.CITIȚIL PE A ȘI FĂCEȚIL DOAR PE B. dau câte punte vrei doar ajutămă.!!!!!!!!!!???????​