Răspuns:
Cu pași grăbiți venea primăvara. Natura deja se trezea din somnul iernii și își îmbrăca straiele în culori vesele. În lumina blândă a soarelui, verdele crud al ierbii își făcea simțită prezența, îndemnând natura la o nouă viață. Bobocii începeau să se deschidă, dezvăluind petale delicate și parfumuri subtile.
Pe câmpuri, păsările își cântau serenadele de primăvară, ademenind soarele să strălucească și mai puternic, să-și arate caldura și bunătatea. În aer plutea un miros proaspăt de pământ umed, semn că natura se trezea la viață și își începea dansul său anual de regenerare.
Râurile își schimbau cântul, devenind mai vioaie și pline de viață, aducând cu ele promisiunea reînnoirii și a prosperității. În grădini, mugurii începeau să se umfle, pregătindu-se să se deschidă în splendoarea lor, sub lumina blândă a primăverii.
În această perioadă de trezire a naturii, fiecare aspect al vieții părea să vibreze de energie și speranță. Cu fiecare zi care trecea, primăvara își întindea mâinile sale calde și prietenoase către toate ființele, încurajându-le să-și înceapă călătoria lor către o nouă viață și către noi posibilități.
În mijlocul acestui tablou idilic al naturii înfloritoare, oamenii simțeau bucuria și optimismul ce acompaniază sosirea primăverii. Cu pași ușori și inimile pline de recunoștință, ei priveau împrejur și sărbătoreau fiecare moment al acestei minunate revărsări de viață și culoare.
Astfel, cu pași grăbiți, primăvara pășea în inimile noastre, aducând cu ea speranța și promisiunea unei noi începuturi.
