Reţinem Contextul internațional din a doua jumătate a secolului al XVI-lea nu era tocmai favorabil celor trei țări româneşti. Moldova şi Ţara Românească plăteau tribut turcilor, iar în centrul Europei se ridicase o altă putere care amenința cu extinderea dominaţiei asupra Transilvaniei: Imperiul Habsburgic (Austriac). Începuturile domniei lui Mihai Viteazul În 1593, pe tronul Țării Româneşti a fost înscǎunat domn Mihai Viteazul. El a refuzat să mai plătească tribut turcilor şi a încheiat alianţe cu statele vecine pentru a se apăra în fața primejdiilor din afară. Luptele antiotomane Mihai Viteazul s-a confruntat cu turcii, obținând victorii asupra acestora la Bucureşti, Giurgiu şi Brăila, însă una dintre cele mai importante lupte s-a dat la Călugăreni, în 1595, într-un loc mlăştinos de pe malul Neajlovului. Învingându-i pe turci, Ţara Românească şi-a redobândit independența. Înfăptuirea Unirii din 1600 Cea mai mare dorinţă a lui Mihai Viteazul a fost unirea tuturor românilor într-un singur stat puternic şi independent. În 1599, a trecut Carpații şi l-a înfrânt, la Şelimbăr, pe principele Transilvaniei. Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia a fost primită cu entuziasm de locuitorii oraşului (fig. 4). În 1600, a pătruns în Moldova şi l-a alungat pe Ieremia Movilă, care se închinase polonilor, reuşind astfel să înfăptuiască prima unire politică a celor trei țări române. Actul din 1600 nu a durat pentru că în 1601 Mihai Viteazul a fost ucis mişeleşte pe Câmpia Turzii. ​