La munte
În dimineața aceea, soarele răsărea timid peste crestele impunătoare ale munților, pictând în nuanțe calde stâncile aspre și neclintite. Cu rucsacul pe umăr și privirea îndreptată spre vârfurile înzăpezite, am pornit spre aventura ce ne aștepta la munte.
Pe drumul nostru, ne-am pierdut în liniștea padurii, unde copacii încovoiați păreau să ascundă secrete vechi de secole. Covorul fosnitor de frunze sub picioarele noastre ne ghida pașii cu tandrețe, în timp ce adierea ușoară a vântului își făcea simțită prezența printre ramuri.
În mijlocul pădurii am descoperit o comoară ascunsă: ciuperci de toate culorile și forme, care ne îmbiau să le admirăm și să le capturăm în fotografii. Zâmbetele noastre erau contagioase în fața acestei bogății naturale, iar fiecare descoperire ne aducea bucurie și satisfacție.
Dar adevărata noastră destinație era înălțimile munților. Așa că am continuat să urcăm, cu inima plină de emoție și cu dorința de a atinge cerul. La fiecare pas, aerul înmiresmat al muntelui ne îmbăta simțurile și ne dădea puterea să mergem mai departe.
Și în cele din urmă, când am ajuns în vârf, priveliștea ce ne-a întâmpinat a fost desăvârșită. Sub noi se întindea întregul peisaj, iar sus, cerul senin părea că se unește cu pământul într-o îmbrățișare divină. La munte, am găsit nu doar frumusețea naturii, ci și liniștea și armonia interioară pe care numai ea știe să o ofere.
Răspuns:
La munte , întâlnesc creste impunătoare și copaci incovoiati care se înalță mândrii la cer.
În mijlocul pădurii, întâlnesc un covor fosnitor de frunze căzute,care ma învăluie cu sunetul lor satisfăcător. În acest peisaj fermecător găsesc ciuperci colorate ,care se ascund printre mușchi și rădăcini.Aerul înmiresmat ma face sa ma simt liber/a , aducând cu el mirosul proaspat al naturii.
De pe creasta cea înalta a muntelui ,vad zâmbete de copii care se joaca prin pădure.
La munte, simt ca ma conectez cu frumusețea și linistea naturii intr-un mod mai aparte .
Este fascinant!