PĂCALĂ ȘI ZARZĂRELE BOIERULUI - rezumat
Se spune că undeva într-un sat, un boier avea un zarzăr în care mai rămăseseră doar 2 zarzăre, fiindcă le tot mâncase. Văzând ca zarzărul mai avea doar ultimele 2 zarzăre, își chemă argatul care era însuși Păcală, să se urce în pom și să-i i le aducă.
Păcală se urcă îndată în pom, dar odată ajuns în vârf și văzând cât de coapte și mălăiețe sunt, mâncă pe nerăsuflate una, coborând și arătându-i boierului pe cealaltă.
Acesta, lacom din fire, întrebă unde este cealaltă, iar Păcală îi răspunse că a mâncat-o. Boierul îl întrebă cum, iar Păcală îi arătă, mâncând-o și pe cealaltă!
-----------------------
Păcală și zarzările boierului
Undeva, într-un sat, un boier avea într-un pom două zarzăre.
De fapt, zarzărul făcuse mai multe fructe, dar tot mâncându-le, rămăseseră numai astea două, undeva pe o cracă, foarte sus.
Atunci și-a chemat argatul, care era însuși Păcală, în carne și oase.
– Măi Păcală, zise boierul din cerdac, ia urcă-te tu în copac și scoboară cele doua zarzăre.
– Îndată, cucoane.
Se urcă, ajunse la zarzăre și văzându-le cât sunt de coapte și mălăiețe, nu-l răbdă inima și scăpă una pe gât, aproape nemestecată.
Se dădu jos din pom și-i întinse boierului zarzărea rămasă teafără.
– Dar, unde-i zarzărea cealaltă , măi Păcală?
– Am mâncat-o, cucoane!
– Cum ai mâncat-o, Păcală?
– Așa, bine, cucoane!
– Cum bine, Păcală?
– Uite-așa, cucoane!
Și hap! o înghiți și pe a doua.
