Operația care se referă la aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vânzare, pe dispozitivul de închidere care însoțeşte produsul, se numeşte: a) ambalare; b) marcare; c) etichetare; d) codificare. 2. Însușirile, prin intermediul cărora se evaluează, la un moment dat, gradul de satisfacere a cerinţelor clienților, se numesc: a) caracteristici de calitate a produselor; b) proprietăți ale produselor; c) termen de valabilitate; d) cerințele calității. 3. Intervalul de timp stabilit de producător în cadrul căruia remedierea sau înlocuirea produselor se realizează pe seama şi pe cheltuiala întreprinderii respective reprezintă: a. termenul de garanţie; b. termenul de valabilitate; c. data limită de consum; d. limita optimă de consum. 4. După compoziția chimică, proteinele pot fi: a. de origine vegetală, de origine animală; b. insolubile, solubile; c. propriu-zise, conjugate sau proteide; d. simple, complexe. 5. Caracteristica conform căreia fiecare serviciu diferă în funcție de prestator, de modul de implicare a utilizatorului sau de conditiile de mediu, se numeşte: a) eterogenitate; b) intangibilitate; c) forma imaterială; d) nestocabilitatea. 6. Alimentele folosite în cantități mici, care influenţează numai proprietățile organoleptice ale preparatului culinar, putând lipsi din compoziția acestuia, se numesc: a) materii prime vegetale; b) materii prime animale; c) materii auxiliare; d) grăsimi. 7. O proprietate organoleptică importantă a produselor alimentare o reprezintă: a. gustul; b. compozitia chimică; c. valoarea nutritivă; d. ph-ul. 8. Nivelul determinat la un moment dat al cerințelor produsului aflat într-un anumit stadiu, se numeşte: a) calitate omologată; b) calitate prescrisă; c) calitate contractată; d) calitate reală. 9. Produsele lactate acide sau dietetice sunt: a) iaurt chefir, brânza topită, lapte; b) sana, iaurt, lapte bătut, chefir; c) lapte condensat, lapte bătut, lapte praf, lapte normalizat; d) caşcaval, frişcă, chefir, sana. T​