Răspuns :
Răspuns:
Secolul la care se referă sursele A și B:
Sursa A se referă la secolul al XV-lea.
Sursa B se referă la sfârșitul secolului al XV-lea, anume anul 1497.
Conducătorul Moldovei menționat la sursa B:
Conducătorul Moldovei menționat la sursa B este Ștefan cel Mare.
Locul unde s-au dat bătăliile menționate în surse:
Sursa A: Bătălia a avut loc la Belgrad.
Sursa B: Bătălia a avut loc la Codrii Cosminului.
Litera corespunzătoare sursei care susține că armata moldovenilor este menționată ca "oastea dușmană":
Răspuns: B
Punct de vedere referitor la tactica de luptă a sultanului Mehmet, susținut cu două informații din sursa A:
Punct de vedere: Sultanul Mehmet își făcea planuri strategice pentru cucerirea orașului Belgrad.
Informații selectate:
a. A echipat o flotă mare și și-a propus să țină ocupat fluviul pentru a împiedica armata poenilor (ungurilor) să treacă în oraș.
b. A bătut cu tunurile zidul și a împresurat cetatea.
Două acțiuni diplomatice care au vizat spațiul românesc în Evul Mediu și/sau la începutul epocii moderne:
a. Tratatul de la Adrianopol (Edirne) din 1568, încheiat între Ștefan cel Mare și Soliman Magnificul, a consfințit frontiera dintre Moldova și Imperiul Otoman.
b. Tratatul de la București din 1812, care a pus capăt războiului ruso-turc și a condus la cedarea Basarabiei de către Imperiul Otoman către Imperiul Rus.
Argumentarea afirmației conform căreia conflictele militare la care participă voievozii români se integrează în relațiile internaționale din Evul Mediu:
Un fapt istoric relevant este participarea lui Vlad Țepeș la lupta împotriva Imperiului Otoman în timpul celei de-a treia cruciade (1462). În această perioadă, relațiile diplomatice și conflictul militar al voievodului au avut implicații semnificative asupra echilibrului de putere în regiune și în relațiile internaționale ale vremii.