nt. Jupânul Corb, pe-o creangă cocotat, Tinea în clont un bot de caş furat. Ademenită de mirosul caşului, Cumătra Vulpe-i spuse-aşa borfaşului: -Să ne trăiți mulți ani, Măria Voastră, Că sunteți zău, ca din cutie scos! lar de-ați avea şi glasul mlădios Pe cât v-arată penele frumoase Mă prind c-ați fi vreo Pasăre Măiastră! Ci corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai şade. Deschide ciocul. Prada cade. Şi vulpea, înghiţind-o, îl dăscăleşte: - .,.Bade, Linguşitorii-nu știai, se pare- Trăiesc pe seama cui le dă crezare. Dar lecţia pe care o învățaşi O fi făcând cât boțul tău de caş!... Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplit Că n-o să se mai lase de-acum păcălit.
