e defineste prin situatia in care exista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecutde regula, exista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) se utilizeaza, de obicei, pers.aIII-a in povestire si, implicit, forme verbale ale timpului trecutse caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu9 si timp al actiuniisunt prrezente personaje, dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratoruluiin cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale)
