Luni, 24 august 2015
Început de zi frumos şi luminos. Frumos şi luminos ca tot întregul vacanţei. Ascult aproape împăcată Edelweiss; de ce aproape? de, dacă ar mai fi un pic de vacanţă sau de ce nu, un pic mai mult ...
A trecut prea uşor, a trecut îmbogăţindu-mă în trăiri, lăsând amintiri ce mă fac să zâmbesc ca un suflet fericit.
Trezitul dimineaţa-mi făcea bine. Mirosea a răcoare, mirosea a dragoste ... Alergam la prietenii mei de-o viaţă, am şi mulţi tare ... 13 anişori şi prieteni? Unul Codruţ, doi Dan, trei Bursuc, patru Brânduşa, cinci Găbiţa , Stejărel ... O, să fiu atentă la numărat că toţi sunt ai mei!
Apoi mergeam pe Oituz la scăldat, la prins raci, la râs şi ... fumat. Da !!! Încă m-am uitat şi ... râdeam. Râdeam cum se putea aprinde ţigara fără chibrit. Foloseam ochelarii lui Chichi; soarele trecea prin lentila groasă şi ţigara aştepta vitează fenomenul ... fizica ... de aprindere. Fumau ţigara şterpelită de la părinţi.
Ce fumau! O să încerc şi eu. Promit!
Aproape toată ziua stăteam pe malul Oituzului. Eu îmi încercam şi veleităţile de pescar: prindeam peşte cu ... cratiţa. Şi făceam foc, adică ei băieţii. Ochelarii lui Stejărel erau, acum, folosiţi. Prăjeam raci şi peştici.
A, uitam de păpuşoiul luat cu împrumut din grădinile de pe malul Oituzului. Băieţii atacau gardurile şi noi fredonam uşor: zonă minată, zonă minată.
Numai bine cădea păpuşoiul sau porumbul pântecelor noastre.
De, aproape perfect dacă ... toamna ar mai sta un pic doar în calendar.
Uitam ... am fost în Rarău la o tabără de metafizică. Gărgăuni, ar spune bunica, însă moşul uşor ar rosti: las-o, femeie, las-o să se bucure de copilărie că numai Cel de Sus ştie când va mai fi aşa fericită!
Fug, acum fug. Să ştii că vin, vin; eu vin.
