Astept nerabdatoare clipa in care si ultima fila din cele trei luni de vara din calendar care o are ca protagonista pe luna august sa se sfarseasca cu bine si sa apara zilele incantatoare de toamna in paginile prinse de peretele meu.
Toamna.....este acel anotimp in care natura sta sa moara dar cu toate astea si ea are frumusetile ei.Afara daca te uiti pe gam vezi cum frunzele colorate in aramiu galben rosu si alte combinatii spectaculoase se strecoara printre crengi parca dornice de a simtii pamantul ud de la bruma racoritare.
Pacat ca dispar pasarile care de la inceputul vremilor calde cantau si isi impartasesc secretele cu izvoarele care si ele acum la randul lor spun adio acelor vremuri .Apele lor se vor raci si nici macar un cantaret al padurii nu poate alina aceasta durere care in fiecare an apare.
In cele din urma copii sunt cei mai fericiti .Asteapta cu sufletul la gura sa sara in mormanele de frunze colorate care apar mereu fara sa le pese de copacii golasi si neajutorati ,dar eu sunt sigura ca micutii fericiti si strigatele lor de bucurie micsoreaza durera din inimile pomilor.
Copii se intorc la scoala asteptand sa povesteasca toate amintirile stranse pe timpul verii.....ei nu se plang ca toamna este aspra ca un bici , din contra o iubesc la fel de mult ca si pe zana vara care aduce la fel de multe bucurii la mare sau primavara cand ei ies la cules de ghiocei sa nu mai spun de iarna uimitoare care presara zahar pe inimile lor ca cerul pe plaiurile tarii.
Nu exista un tablou de natura mai fascinant decat acesta.........poti spune chiar si ca toamna a venit cu o ploaie de culori.
