Fişă de lucru Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) • Identifică, prin subliniere, termenii obţinuţi prin conversiune, din enunţurile de mai . jos: A. Răul social e greu de vindecat.; Cum te-a păcălit acest leneş?; "Animal cu alb, cu A. roz/Stând cu timpul în dinţi nervos." (N. Stănescu); "Şi din adânc necunoscut/Un mândru tânăr creşte. (M. Eminescu); Am recunoscut mărcile eului liric.; Liricul este o exprimare a sinelui.; "Nimicul te aduce, nimicul te reia. "(Veronica Micle); El este un nimeni; Eşti un ăla, i-a spus cu dispreţ.; În viață nu poţi avea totul.; Zecele pe care l-am luat era meritat.; Pentru compunere meriţi un nouă.; "El este un fel de unu întors în doi, trei. (N. Stănescu); Un al doilea n-a mai venit.; Oful inimii numai el îl ştie. Casa are un intrând care dă personalitate faţadei.; Alergarea s-a desfăşurat pe o vreme toridă. Cele zise l-au îngrijorat.; "Pe veci pierduto, veşnic adorato!" (M Eminescu); “O dulce strângere de mâini, un tremurat de gene. (M. Eminescu); I-am făcut un mare bine.; Iubeşte-ţi aproapele!; “Dac㨠este o conjuncţie.; “Un” este articol nehotărât.; "Ce are diverse valori morfologice. N-ai recunoscut acest dacă? B. "Avea o faţă mândră, dulce, pruncă."(M. Eminescu); Păstorul moldovean avea: "Şi cai învăţaţi / Şi câini mai bărbaţi.": "Se cobor la vale/ Trei turme de miei/ Cu trei ciobănei.”; Al patrulea băiat n-a ştiut.; La moartea fiecărui om cade o stea; Orice pământean înţelege că vieţii îi urmează moartea.; Rivalii săi au câștigat.; “Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare."(M. Eminescu); Acesta nu schiţează niciun gest de împotrivire şi nu-şi ia nicio măsură de apărare.; Ce înţeles dai versului?; Această resemnare a părut unora fatalism.; Nu ştiu care ipostază în faţa destinului e proprie românilor.; Nu poţi vedea chipuri surâzânde, ci priviri triste.; “Eu n-aş alege lira vibrândă de iubire. (M. Eminescu); De unde vine asemenea indiferenţă?; Este B.
