Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată. Şi, drept vorbind, acesta-i adevărul. Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să le aducă ziua de mâne sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul său, gândește că se află călare pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie bună, şi-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadinsul și răcneşte la el din toată inima, de-ți ie auzul și, de cade jos, crede că l-a trăntit calul şi pe bât îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului.. Aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toți copii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice. Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte-oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slavă. Când venea tata noapte de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig şi plin de promoroacă, noi îl spăriam sărindu-i în spate pe întu- nerec. Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la „baba-carba", ne ridica în grindă, zicând: "tâta mare!" şi ne săruta mereu pe fiecare. lar după ce se aprindea opaițul, şi tata se punea să mănânce, noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță şi le flocăiam şi le smotream dinaintea lui, de le mergea colbul; şi nu puteau scăpa bietele måţe din mâinele nostre până ce nu ne zgâriau şi ne stupeau ca pe noi. Încă te uiți la ei, bărbate, zicea mama, şi le dai paiele! Aşă-i?..Ha-ha! Bine v-au mai făcut, pughibale spurcate ce sunteți! Că nicio lighioaie nu se poate aciuia pe lângă casă de râul vostru laca, dacă nu v-am săcelat** astăzi, faceți otrocol prin cele mâțe și dați la om ca cănii prin bât. Ära! D-apoi aveți la ştiinţă că prea vă întreceţi cu dediochiul! Acuş ieu varga din coardă și vă croiesc de vă merg petecele! - la lasă-i şi tu, mãi nevastă, lasă-i, că se bucură şi ei de venirea mea, zicea tata, dân- du-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchiu sunt; slānină şi făină în pod este de-a volna***; brânză în putină, asemenea; curechiu în poloboc, slavă Domnului! Numai de-ar fi sănătoşi să mănânce și să se joace acum, cât is mititei: că le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai mari şi i-or lua grijile înainte, nu te teme, că n-or scăpa de asta. Ş-apoi, nu ştii că este-o vorbă: „Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă, și dacă-i popă, să citească Tie, omule, zice mama, aşa ți-i a zice, că nu șezi cu dânții în casă toată ziulica, să-ţi scoată peri albi, mânca-i-ar pământul, să-i mănânce, Doamne, iartă-mă! De-ar mai veni vara, să se joace și pe-afară, că m-am saturat de ei ca de mere pădurețe! Câte drăcării le vin în cap, toate le fac. Când începe a toca la biserică, Zahei al tau cel cuminte, fuga și el afară şi începe a toca în stative, de pârâie pereții casei și duduie fereştile. lar stropșitul de lon, cu talanca de la oi, cu cleştele și cu vatrarul, face o hodorogeală şi un tārābolu, de-ți ie auzul. Apoi îşi pun câte-o țoală în spate și câte-un coif de hârtie în cap și cântă „Aliluiiia" şi „Doamne miluieşte, popa prinde peşte de te scot din casă. Şi asta în toate zilele de câte două-trei ori, de-ți vine, câteodată, să-i cosești în bătaie, dac-ai sta să te potriveşti lor. Scanned with CamScanner Poi dã, mãi femeie, tot ești tu bisericoasă, de s-a dus vestea; încaltea ți-au făcut şi băieţii biserică aici pe loc, după cheful tău, măcar că-ți întră biserica în casă, de departe ce-i... De-amu puneți-vă pe făcut privegheri de toată noaptea și parascovenii câte vă place, mãi băieţi; dacă vi-i voia să vă deie mă-ta în toate zilele numai colaci de cei unși cu miere de la „Patruzeci de sfinţi" şi colivă cu miez ne nucă. Ei, apoi! Minte ai, omule? Ma miram eu, de ce-s ei aşa de cuminţi, mititeii; că tu le dai nas şi le ții hangul. la priveşte-i cum stau toți treji şi se uită țintă în ochii noştri, parcă au de gând să ne zugrăvească. lan să-i fi sculat la treabă, ş-apoi să-i vezi cum se codesc, se drâmboiesc și se sclifosesc, zise mama. Hai! La culcat, băieți, că trece noaptea; vouă ce vă pasă când aveți demâncare sub nas! Şi după ce ne culcam cu toții, noi, băieții, ca băieții, ne luam la harjoană și nu puteam adormi de incuri, până ce era nevoită biata mamă să ne facă câte-un şurub, două prin cap și să ne deie câteva tapangele**** la spinare.
!!!!Vreau mesajul textului epic.
dau coroana și 50 de puncte!!!​