Citeşte textul şi răspunde cerințelor formulate: Părăsit de toți, obosit, Felix examina mediul în care căzuse; Otilia îl surprinsese de la început şi n-ar fi putut spune ce sentiment nutrea faţă de dânsa , dar simţea că are încredere în ea. Fata părea să aibă optsprezece-nouăsprezece ani. Fața măslinie, cu nasul mic şi ochii foarte albaştri, arăta şi mai copilăroasă între multele bucle şi gulerul de dantelă, însă în trupul subțiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect , fără acea slăbiciune suptă şi pătrată a Aureliei, era o mare libertate de mişcări, o stăpânire desăvârşită de femeie . Moş Costache o sorbea umilit din ochi şi râdea din toată faţa lui spână când fata îl prindea în braţele ei lungi. Fata avea, era limpede, toată iniţiativa, şi Costache era un simplu satelit al voinţei ei. Însă Otilia nu făcea niciun gest care să pară îndrăzneţ, nu scotea nicio vorbă nechibzuită. Totuşi, pe Felix, familiaritatea ei, oricât de copilărească, cu Pascalopol îl nemulţumi. Lui Felix, apariția Otiliei îi dădu un sentiment inedit, de mult presimţit. Nu avusese până acum nicio intimitate cu vreo femeie. (G. Călinescu, „Enigma Otiliei") 1 Motivează rolul stilistic al utilizării imperfectului în text. Imperfectul este o formă a trecutului care exprimă o acţiune în desfăşurare. 2 Identifică o modalitate de caracterizare a personajului Costache. Modalităţile de caracterizare sunt: caracterizarea directă, caracterizarea indirectă, autocaracterizarea. 3 Numeşte perspectiva narativă a textului. Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul imaginar, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Clasificare: perspectivă omniscientă (obiectivă), internă (subiectivă, relatare la persoana I, narator-personaj), externă (cu narator-martor), pluriperspectivismul (perspective subiective multiple). 4 Explică semnificaţia unei metafore. Metafora este figura de stil care constă în transferul de sens între un termen obişnuit şi unul deosebit pe baza unei asemănări între termeni. 5 Precizează semnificaţia formei verbale n-ar fi putut, din text. 6 Prezintă relaţia dintre două personaje ale textului. 7 Reliefează concepul operaţional modern de personaj-reflector, aşa cum reiese din text. Personajul-reflector este denumit şi „purtătorul de cuvânt" al autorului, având o capacitate superioară de a reflecta asupra evenimentelor din jurul său. 8 Prezintă, în 6-10 rânduri, trăsăturile personajului feminin. Vei avea în vedere extragerea trăsăturilor personajului, modalităţile prin care acesta este caracterizat. 9 Argumentează apartenenţa textului dat la genul epic. Trăsăturile epicului sunt: transmiterea sentimentelor în mod indirect, prin intermediul acţiunii şi al personajelor, prezenţa modurilor de expunere şi a figurilor de stil, prezenţa instanţelor comunicării narative, posibilitatea relatării firului epic pe momentele subiectului etc. 73
