3. În afară de latitudine, un alt fac- tor care influenţează răspândirea ve- getaţiei este altitudinea. Odată cu creşterea altitudinii, temperatura ae- rului scade şi precipitaţiile cresc can- titativ. De aceea, la latitudini medii vegetaţia se etajează astfel: la poalele munţilor se dezvoltă etajul stejarului, apoi, pe versanţi, etajul fagului şi al coniferelor. Urmează vegetaţia sub- alpină, formată din tufişuri de jneapăn şi ienupăr, şi cea alpină, cu păşuni al- pine. La cele mai mari altitudini, se află zona zăpezilor permanente şi a ghețarilor.
a. Spune ce etaje/zone de vegetaţie sunt reprezentate în imaginile notate cu cifrele 4, 5. b. Cu cifra 1 este notată o imagine din domeniul acvatic. Ce specii de plan- te şi animale trăiesc în acest domeniu?
c. Care este factorul principal care determină etajarea vegetaţiei? d. Precizează factorul pentru care vegetaţia reprezentată în imaginea 3 este formată din ierburi scunde.
e. Explică de ce la altitudini mari nu se poate dezvolta pădurea, deşi preci- pitaţiile sunt însemnate cantitativ.​