CON-TEXT Chiar în acea clipă, Minli auzi un mur- mur stins, cu totul şi cu totul neobişnuit, ca un cântec coborât din ceruri. Curioasă, deschise uşa şi privi afară. Și acolo, pe poteca din faţa casei, dădu cu ochii de un necunoscut mic de statură care şoptea: - Peştişor auriu, zicea încet, de parcă în- cerca să-l convingă să înoate, adu noroc în casa ta! Minli şi sătenii îl priveau miraţi cum îşi împingea cotiga¹. Deşi satul se afla pe malul unui râu, trecuseră mulţi ani de când cineva nu mai zărise un peştişor auriu. Peştii din Râul de Jad erau cenuşii şi maronii, asemenea satului. Cotiga bărbatului cu peştişorul auriu era plină-ochi de boluri cu peşti strălucitori care sclipeau ca nestematele. Soapta blândă a bărbatului o atrase pe Minli, aşa cum e atrasă molia de lumina unui lampion. - Cum poate un peştişor auriu să aducă noroc în casă? întrebă ea. Negustorul de peştişori ridică privirea spre ea; apusul de soare din spatele lui îl făcea să strălucească în nuanţe de roșu şi galben aprins. - Nu ştii? întrebă el. Un peştişor auriu înseamnă aur din belşug. Un bol cu un peştişor auriu este o casă plină de aur şi jad. [...] - Îl cumpăr pe acesta, zise Minli, arătând spre peștişorul de foc, cu ochi şi aripioare negre, care-i căzuse cu tronc.
