„A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murāşului, viuța din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. [...]
Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă și ea, c-a rămas văduvă cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg? cum ar putea dânsa să stea de dimineață până seara fără ca să-i vadă? cum, când e atât de bine să-i vezi?! Umblä Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap câteodată, plânge și se plânge c-a rămas văduvă, şi apoi se uită împrejur să-şi vadă copiii şi iar râde Mara «tot n-are nimeni copii ca mine!» îşi zice ea, şi nimeni nu poate s-o ştie aceasta mai bine decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii şi oameni şi nu poate să vadă fiinţă omenească fără ca s-o pună alăturea de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici şi plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, rai sunt, mare minune, şi e lucru ştiut că oameni de dai-Doamne numai din copii răi se fac."
(loan Slavici, Mara)
B. Cerinţe:
1. Identifică personajele din fragmentul de mai sus.
2. Ce legături sunt între ele?
3. Care este statutul social al Marei?
4. De ce se insistă asupra acestui statut prin secvenţele: „săraca, văduvă cu doi copiii
5. Evidenţiază un procedeu de caracterizare din textul dat.
6. Exprimă-ţi opinia referitor la portretul lui Bârzovanu. Ce trăsături de caracter se pot desprinde?
7. Evidenţiază rolul stilului indirect liber din fragmentul dat.
8. Cum poţi explica încântarea în faţa atitudinii combative a copiilor ei?
9. Realizează, în 5-10 rânduri, portretul personajului Mara, pornind de la in- formaţiile din fragmentele citate.
10. Argumentează că fragmentele date abordează tema familiei
