Curiosal Damian a träit in Mänästirea Pesterilor din Kiev. El a devenit in scurt timp un fidel imitator al vieti ingeresti a duhovnicului säu. Cu toate cã se strâduia sã-si ascunda lucrarea sa duhovniceascã, ea a fost totusi observatà de cei din jurul säu. Cuviosul nu dormea aproape deloc. Zilele si nopfile si le petrecea in priveghere si rugäciune neincetatà. Studind sfintele scrieri patristice se daruia postului si cumpätarii. A cerut binecuântarea de la duhovnicul säu sà nu guste nimic aliceva decát un pic de paine si apã. Aceasta regula a respectat-o pâna la sfarsitul viefi sale. De aceea si Bunul Dumnezeu, care ne-a invatat ca neamul demonilor nu se alungà decât prin post si rugâciune, a räsplätit sträduintele cuviosului, cu harisma vindecarii bolnavilor si a alungárii demonilor. De aceea ori de câte ori se infafisa la manastire vreun om bolnav, stareful il chema la sine pe fericitul Damian spre a se ruga pentru cel in suferintà. Prin harul lui Dumnezeu, cu tofüi se vindecau si plecau sânatosi si bucurosi. (din Patericul Lavrei Pesterilor de la Kiev)
