3) Precizează funcţiile sintactice ale adverbelor şi locuţiunilor adverbiale din enunţurile de mai jos:

 Şi acum mai primeşte veşti.

 Maşina aceea era mai mult decât un obiect.

 Ea lua lucrurile mai în serios decât credeam.

 A revenit la starea ei de dinainte.

 De când s-a mutat, nu am mai văzut-o.

 Nu se gândea nici o clipă la copii.

 Orişicum ar fi lupta, vom învinge.

 Vorbea româneşte cu uşurinţă.

 Oricum, cu toate lipsurile, a fost o sărbătoare frumoasă.

 Din când în când mai lipseau.

 Probabil că vă place.

 E posibil să nu plec.

 O idee ca atare e greu de susţinut.

 Ea pleacă mai departe.

 Se înrudea de departe cu acei oameni.

 E foarte trist să fii singur iarna.

 Nu este cu putinţă să ajungem acolo.

 Acolo nu mai sunt azi flori.

 Eu îţi voi fi prieten de-a pururi.

 Ei împărţeau frăţeşte tot câştigul.

 Vroia să se împrietenească de-a binelea.

 Poate că nu s-a vindecat.

 Veneau de dimineaţă pe la noi.

 Îl ajuta fără nici o mustrare.

 Un om de atunci nu mai găseşti.

 Atunci toţi s-au repezit la el.

 Râul trecea acum pe dedesubt.

 S-a lovit de pragul de sus.

 Veneau cu anevoie şi ceilalţi.

 Pădurea este mai departe de sat.

 Şi, Doamne, frumos era pe atunci!

​