Constantin Brâncuși a creat nu mai puțin de 30 de sculpturi care prezintă păsări, tema propriu‑zisă fiind zborul. Citește fragmentul de mai jos care înfățișează evoluția concepției artistice brâncușiene.

„Măiastra pare, privită de aproape, un urcior umplut cu lumină. Prelungirea aripilor și picioarele păsării alcătuiesc o bază îngustă pe care se sprijină trupul cu piept rotund: gâtul și capul au ceva de zburătoare din vremurile de început ale pământului, ceva din fascinanta înfățișare a unui șarpe sau balaur care poate ucide sau da viață cu privirea. Cam așa arată păsările în stilizările de pe unele scoarțe românești. Cam așa arată și în basmele ce vin din mari vechimi. Măiastra nu este o pasăre «în general»: ea este o anume pasăre, aceea căreia folclorul românesc i‑a dat puteri fermecate. Parcă pentru a sublinia această identitate românească a păsării, în două variante ce datează din 1912 Brâncuși a așezat sculptura pe niște socluri ce reiau jocul de romburi al stâlpilor din cerdac din satele de sub munte. […]
Artistul se afla în fața unei teme asupra căreia va medita îndelung, întreaga viață: capacitatea materiei inerte, bronz sau piatră, de a sugera ideea, de a cuprinde esența însăși a lumii organice, a vieții. [...]
«Nu lucrez păsări, ci zboruri», spunea Brâncuși. [...]