Evaluare De-a ce ma joc Citeşte fragmentul de mai jos. Rezolvă apoi cerințele, pe o foaie separată. ,,Ne-am plictisit repede de desenat și deodată ne-am hotărât (nu mai știu cine a fost cu propu- nerea) să ne jucăm de-a Reginele. Jocul nu era greu: fiecare dintre noi trebuia să fie regină timp de o zi. Pentru că eram șapte, jocul avea să dureze şapte zile. În fiecare zi, regina respectivă avea să primească o culoare, un obiect, o floare și un loc de joacă. Cu ele, ea trebuia să improvizeze un spectacol, un joc frumos, la care celelalte aveau să participe ca supuse. [...] Sigur, aşa n-aveam să ne plictisim nicio clipă întreaga săptămână. Ester a propus să tragem la sorți. Ne-am apucat pe loc să ștergem cu o cârpă udă desenele de pe asfalt și să tragem cercurile celor șapte zile. Cel mai larg l-am tras cu cretă violetă, în interiorul lui am desenat altul cu cretă indigo, următorul era albas- tru, următorul verde, apoi galben și oranj, iar în centru rămânea un cerc de diametrul unei mingi, pe care l-am hașurat cu cretă roșie. După această Evaludle ispravă, fetele s-au împrăștiat pe la casele lor ca să aducă flori şi obiecte. [...] Decupam toate lanțuri de hârtie colorată, făceam coliere, dantele și brățări [...], iar dintr-un scaun de bucătărie am improvizat, cu câteva perne și un cearșaf, un ade- vărat tron cu baldachin, demn de-o regină. [...] Am adus o pălărie veche a unchiului Ștefan şi-am început marile trageri la sorți. Am scris pe bucățele de hârtie culorile curcubeului [...] şi-am pus bilețelele în pălărie. Eram foarte emoționate, căci de culoarea trasă depindea ziua în care aveam să fim regine şi fiecare ar fi vrut să ajungă mai repede la rangul suprem. [...] Eu nici nu am mai desfăcut biletul. Aveam să fiu ultima regină și culoarea care-mi revenea era roșul. [...] Roşul nu avea nicio legătură cu mine, până şi numele meu, Svetlana, îmi sugerează un fel de albas- tru-verzui foarte palid." Mircea Cărtărescu, REM (fragment)​