1 Citiți eseul lui Nicolae Manolescu La ce e bund poezia. Am văzut de curind la televizor (pe TVR 1) un film din 1995 al lui John N. Smith, Michelle Pfeiffer in rolul principal, intitulat, nu ştiu de ce, Dangerous Minds (Minți peric loase). E vorba despre o profesoarà ajunsă prin hazard să predea la o „clasă specială". Sint cop rind, profesorii, incapabili să-i aducă la o minima disciplină, daràmite la un minim efort d din medii defavorizate, majoritatea negri, spanioli sau mexicani, care şi-au alungat, rind p politic şcolară incompetentà fac din ei clienții bandelor de droguri sau ai mafiilor locale. Sig a invăța. Nu sint handicapați, din contra, dar lipsa de educație, mediul familial și o ideea pedagogică de la baza filmului e cit se poate de naiva, ba chiar riscantă: neascultător adolescenţi pot fi recuperați. In realitate, din nefericire, acest lucru nu se intimplă. Decit q foarte puțini dintre ei. Dar, chiar şi pentru aceştia citiva, și tot merită bătaia de cap a une profesoare precum cea din film, decisă să-i ciştige şi să-i determine a-şi sfirsi studiile. In aşa fe incit, la capătul unui an, nu numai să nu fie alungată ca predecesorii ei, dar rugată să rămin Altceva mi s-a părut extrem de interesant în film: metoda prin care profesoara intele să-i captiveze, să-i motiveze şi să-i formeze pe copii. Ea le predă, pur şi simplu, poezie. Di sau metaforele. Vrea să vadă ce pricep ei inşişi. Nu ocoleşte o anume,,actualizare" a comenta Bob Dylan sau din Dylan Thomas, nu contează. li pune să citească. Le explică vocabular riului: le atrage, de pildă, atenția că, în anii '60 ai secolului trecut, un poet nu putea scrie de că e consumator de droguri și era silit să adopte un cod. Nu numai că nu le ascunde faptul că poetul se droga el însuşi, dar foloseşte, vai, competența copiilor în acest domeniu ca si indrume spre descifrarea unor sensuri. Poezia le apare, în acest fel, legată de însăşi viața lo De orice viață, la urma urmei. Și ea le exprimă mai bine decit orice altceva sentimentele or gindurile proprii; pînă cînd învață să se exprime in cuvintele lor. E un exercițiu și un antre nament intelectual, un limbaj, o filozofie şi o etică. Versurile cele mai complicate se la o bună lectură, extraordinar de simple şi de firești; şi cele mai simple şi fireşti exprimări dovedesc poetice devin capabile să cuprindă întreaga complexitate a vieții. Rareori am urmărit o demonstrație mai inteligentă și mai cuceritoare a faptului că poe- zia poate fi, minuită cum se cuvine, un mijloc instructiv şi educativ desăvîrşit. Stăpînindu-i vocabularul şi sensurile, copiii se deprind să-şi stăpînească soarta. Nu vor mai fi uneltele ei oarbe şi surde. Poezia le-a deschis ochii şi le-a destupat urechile. Și nu o poezie cu morala la vedere, făcindu-şi din efectul pedagogic scop in sine; dar una care nu ascunde slăbiciunile omului, care n-are pretenția idealității, care se apropie primejdios uneori de partea întunecată şi imorală a ființei. Metoda profesoarei din film pledează indirect cauza poeziei despre care si se poată spune: cîtă autenticitate, atita putere de convingere. A poeziei, pur și simplu, adevărate lată la ce e bună poezia!
