Subiectul al II-lea Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, caracterul romantic al versurilor următoare.
Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate: Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mănăstirii în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă să strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirii; un mormânt se dezveleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... lese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc.​