Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă Puiu o cuprinse dintr-o ochire. Avea o singură fereastră largă şi înaltă, cu gratii dese şi groase. Un lavabou de fier, vopsit în alb. Patul de asemenea alb şi de fier. Între fereastră şi pat, lipită de perete, o masă învelită cu o față albă peste care era întinsă o muşama cu flori mici; pe masă o garafă de apă şi două pahare. Câteva scaune de trestie. Un cuier cu picior în colțul de lângă fereastră... 1 Asta ar fi, mă rog, camera de observație-zise doctorandul, uitându-se pe rând la toți ca și când ar fi vrut să ghicească pentru cine trebuiește camera. Prefectul se învârti de ici-colo în odaie și, drept încheiere, strâmbă din nas: Nu prea e strălucită, dar în sfârșit... Internul ridică din umeri: - Regret, domnilor... Atâta avem, atâta putem oferi. Faranga, încurcat și jenat, se uita împrejur, în vreme ce procurorul, în uşă, părea că cercetează mereu gratiile de la fereastră... Prefectul se apropie de domnul în halat alb: - Ascultă, tinere... Mă cunoști? Eu sunt prefectul poliției, iar dumnealui e domnul Policarp Faranga, fostul ministru al justiției... Prin urmare, vă pun în vedere să aveți grijă ca de ochii din cap de clientul d-voastră, uite, dumnealui! Arată pe Puiu cu un gest triumfal. Internul răspunse jignit: - Noi aici ne facem datoria în toată conștiința, domnule prefect! 1 Ce datorie, domnule! se încruntă prefectul. Datoria să v-o faceți cu clienții adunaţi de pe ulițe! Acuma e vorba de chiar fiul domnului Faranga şi deci trebuie să vă dați osteneala să se simtă la d-voastră ca acasă! (Liviu Rebreanu, Ciuleandra) - 1. Precizează tiparul textual predominant în fragmentul dat. 2. Identifică în textul dat două mărci ale adresării directe. 3. Explică rolul semnelor de punctuație din ultima replică a fragmentului dat. 4. Transcrie al doilea alineat din text, care conține replica doctorandului. 5. Precizează ce fel de verb este ,,zise" şi explică rolul acestuia. 6. Transformă ultimele trei replici în vorbire indirectă.
