FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE: DEMOCRAȚIA ATENIANĂ - TESTUL NUMĂRUL II (1H/S)

Cititi cu atentie textul apoi răspundeți la întrebări:

A...Şansa atenienilor a fost de a găsi în Clistene, (...), omul care a ştiut să înțeleagă că cetatea nu va

putea reveni la instituțiile trecutului şi la privilegiile de castă care nu făceau altceva decât să ridice împotriva nobilimii celelalte clase ale populației. (...) Pentru aceasta, (...), el a creat o nouă împărţire a cetățenilor. (...) Fiecare era, deci, cunoscut nu numai ca membru al unei familii, cu toate consecințele pe care le implica distincţia dintre familii nobile şi nenobile, dar şi ca locuitor al unui sat ori cartier al Atenei, egal din punct de vedere juridic cu ceilalţi cetățeni. Aparent anodină, această reformă punea, de fapt, bazele democrației ateniene. (...) Încă nu este democrație totală, aşa cum va funcționa ea cinzeci de ani mai târziu, căci încă se aleg arhonţi făcând parte din primele două clase de cetățeni. Dar puterea de a legifera este în mâinile întregului popor, deja stăpân al ecclesiei [Adunarea poporului] şi căruia îi este recunoscut accesul in bulé, Consiliul celor 500, recrutat dintre toți atenienii, câte 50 din fiecare trib." (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

B. Dar, începând din 461 [i.Hr.]. democrația ateniană are câmp liber, reducând Areopagul, consiliul foştilor arhonți și simbolul spiritului conservator la situația de a nu mai fi decât un tribunal pentru cazuri excepționale de crime. Politica este de resortul Adunării [poporului] şi al Consiliului [celor 500] unde, după cum stabilise Clistene, orice cetățean poate fi chemat să intervină. (...) Primii dintre ei, arhonții, începând din 457 [i.Hr.], încetează de a fi recrutați, în exclusivitate, dintre oamenii bogați din primele două clase cenzitare: de fapt, de aici înainte oricare cetățean poate avea acces la funcția de arhonte. (...) Dar democraţia nu ar fi decât o faţadă dacă, în practică, dificultățile vieţii cotidiene ar trebui să-i îndepărteze pe muncitori de reuniunile politice sau de funcţiile administrative. Neîndoielnic cea mai mare originalitate a operei lui Pericle a fost aceca de a concepe necesitatea de a se asigura democrației politice baze economice suficiente. Acordarea unei indemnizaţii zilnice acelora care se pun în serviciul oraşului (...) însemna deschiderea căii spre o democratic efectivă." (Henri van Effenterre, Istorio universală)

1.Numiți reformatorul atenian precizat atât în sursa A, cât şi în sursa B şi precizați o alte două măsuri adoptate de acesta.

2. Numiţi 2 instituții ateniene precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B. 3. Precizați secolul la care se referă sursa B.

4. Menționați, pe baza surselor A şi B, o deosebire referitoare la arhonți. 5. Menționați, pe baza surselor A şi B, câte o informație referitoare la Consiliul celor 500.

6. Selectați din sursa B două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații.

7. Numiţi un regim politic la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 8. Precizați, pe baza sursei A, o categorie socială.

9. Menționați o altă măsură adoptată de Pericle.

10. Menționați două deosebiri între democrația ateniană şi democrația contemporană.

11. Menționați 2 conflicte la care au participat grecii în secolul al V-lea î. Hr. 12. Formulați un punct de vedere referitor la democrația ateniană și susțineți-l cu o informație selectată din sursa B.