6. Precizează, în două - trei enunțuri, o trăsătură morală a Anetei, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvenţă relevantă:
ANETA (aducând tava cu dulcețuri și servind pe fiecare): O, că nu ţi l-a furat nimeni. Tot cu inima sărită după Mircea: „Ce face Mircea? Unde o fi întârziat Mircea?"
MARGARETA (simplu): E singura mea dragoste pe lume. ele
ANETA (printre dinţi): De el să ai parte.".​