TESTUL 19 Subiectul I (50 de puncte) Citeşte următorul fragment: Din cele întâi zile s-a stabilit mare prietenie între Creangă şi Eminescu, sau mai drept Eminescu a fost cuprins deodată de o mare dragoste pentru Creangă. Eminescu avea, cum am spus, o cultură cu totul de carte. Cu toate acestea, dacă limbajul şi ideile erau străine, rămăsese însă la dânsul un fond aproape inconştient de aspiraţii şi de năzuinți naționale. Creangă a trebuit, prin urmare, ca să-l captiveze imediat, căci el reprezenta pentru Eminescu tipul românului simplu, natural, nefalsificat de ideile şi de cultura modernă. 71 Eminescu, ca să poată găsi un tip de-román vechi, îşi plimbase eroul, Sărmanul Dionis, prin veacul lui Alexandru cel Bun, și ca să poată avea înaintea lui case vechi cu cerdacuri largi şi cu obiceiuri bătrâne, trebuia să le inventeze. Creangă, cu tipul său de țăran îmbrăcat în haine nemțești și cu toate expresiile arhaice care-i presărau vorbirea, repet, ii realiza visul lui Eminescu. Legătura se stabili astfel, încât pe urmă mai nimenea nu mai văzu pe Eminescu fără Creangă şi pe Creangă fără Eminescu; amândoi veneau la Junimea, amândoi ieşeau de la Junimea. Noi ceștilalți ne duceam după Junimea, câteodată, pe la cafenelele cele mai cu vază ale laşului. Eminescu ne-a urmat uneori, însă nu cu mare plăcere. Îndată ce cunoscu pe Creangă, el se izolă cu totul de noi, dându-se în societatea aceluia numai. [..] Ce vorbeau între ei? Nu știu; Eminescu şi Creangă rar primeau câte un al treilea în intimitatea lor, dar îmi închipui ce trebuiau să vorbească. Creangă istorisind povești din bătrâni şi de la țară, Eminescu făcând teorii metafizice şi croind visuri cum ar trebui să fie poporul român. Se înțelegeau, cum se zice, ca gâsca cu rața; ii uneau aceleași aspiraţii. Câteodată întrebam pe Eminescu: Ce vorbești tu tot timpul cu Creangă? El zâmbea, și cu acea privire vagă și rătăcită, care-i era caracteristică, răspundea în mod evaziv: Vorbim şi noi ce ne trece prin minte! *cerdac - mic pridvor George Panu, Amintiri de la Junimea din lași A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenţei ne-a urmat. 6 puncte 6 puncte 2. Menţionează un personaj din opera lui Eminescu, utilizând informațiile din textul dat. 3. Precizează o trăsătură fizică a lui Eminescu, justificându-ți răspunsul cu o secvenţă semnificativă din textul dat. 6 puncte 6 puncte 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Eminescu se apropie de Creangă. 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Creangă, aşa cum reiese din textul dat. B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu concepţia despre lume în cadrul unei prietenii, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din laşi de George Panu, cât şi la experienţa personală sau culturală. 20 de puncte În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: - formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei şi formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare, a normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuație, așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. limba si literatura românà. Ghid complet pentru Bacalaureat
