Acum băiatul se afla sub cireșul de lângă poarta grădinii şi văzu cum, începând de la vârful vârfului, cireșul se acoperă cu brumă albă. Dar frig nu se simțea. lar bruma se întindea stăruitoare, fără lăcomie, de neînlăturat însă şi, ajunsă la poale, se întoarse cu altă putere spre vârf, cuprindea mereu mai groasă creangă cu creangă. Băiatul alergă câțiva paşi înapoi Muzica ce ați ascultat-o cu el se desfăcu în acorduri lungi de orgă şi, întorcând capul, micul Cantemir zări în stânga, acolo unde era Polul Nord, un cub de gheață verde, mult mai limpede ca apa. La o măsuță de sticlă, cu picioare de aur, răsucite la capetele de jos, Andersen, cu fața lui prelungă şi bună, scria povești, în timp ce foaia de hârtie acoperită cu runes negre era luminată de un sfeşnic cu flacără rece. Lângă el se afla orga de sticlă la care cânta o laponă mică, mică. Degetele ei pluteau pe clape, ușoare ca aburul aurorei boreale; avea plete negre și breton retezat chiar deasupra sprâncenelor;
