Avea aproape cincizeci de ani. Şi totuşi, doamna Monsen şi Anna erau prietene Dar amândouă erau foarte mioape. Când Anna işi scotea ochelarii de citit, trebuia aplece atât de mult, incât ajungea cu nasul intre pe 3. C cărţilor. Când nu era lume in bibliotecă, făceau concun rasp toar stru urr cât citit. La început, doamna Monsen câștiga mereu. Dar n-a trecut mult timp şi Anna a întrecut-o. „E pentru că ai nasul mai ascuțit.", spunea doar inc Monsen. Doamna Monsen se prefăcea că e furioasă, dar nu e Aproape întotdeauna se purta cu blândeţe. Dar într-o zi, când Anna a venit la bibliotecă, a găsit pe doamna Monsen tristă. 4. - - De ce eşti supărată? a întrebat Anna. 2. C pun - Din cauza acestor cărţi, a răspuns doamna Monsen, a cărților pe care nu le împrumu nimeni. - Nu mai împrumută nimeni nicio carte? a întrebat Anna. - Da, aproape nimeni. - De ce nu le împrumută nimeni? a întrebat Anna. - Pentru că sunt mulţi oameni care habar n-au ce pierd, a spus doamna Monsen. Exact atunci cineva a strănutat în spatele Annei. Fetiţa s-a întors. Pe un taburet, în fața unui raft, stătea cocoțat un om scund şi pricăjit, c un teanc de cărţi într-un coș mare. - Scuze pentru strănut, a şoptit el. Apoi s-a dat jos de pe scaun şi a ieşit din încăpere. - Cine era? a întrebat Anna. - Milton Berg, a spus doamna Monsen. Lucrează în depozitul de la subsol. - Arăta așa de trist, a zis Anna. Cred că e trist fiindcă începe să îmbătrânească. - Nu, a răspuns doamna Monsen. E trist pentru că trebuie să distrugă cărțile pe care nu le împrumută nimeni. Le distruge? a şuierat Anna. - Dar el nu vrea să facă asta, a zis doamna Monsen. O face pentru că e nevoit. Directorul bibliotecii spune că ocupă prea mult spațiu cărțile astea. Milton Berg iubeşte cărțile la fel de mult ca mine şi ca tine. Dar, dacă nu le distruge, îşi pierde slujba. Ar putea să găsească alta, a spus Anna. - Dar nu e vina lui că vor fi distruse cărțile, a spus doamna Monsen. Și nu are prea mult până la pensie. Dacă pleacă, o să vină în locul lui altul care va face asta. Brusc, doamnei Monsen i-a dispărut culoarea din obraji. - Poate că o să fiu obligată să distrug eu cărțile, a șoptit ea. Sper să nu plece Milton. Textul
