as your
Convorbiri literare.
(astăzi, parte a orașului Târgu-Neamt), spre șc
Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la
munte strămutat la câmp şi pruncul, dezlipit de la
sânul mamei sale, aşa nu mă dam eu dus din
Humuleşti în toamna anului 1855, când veni vremea
de
să plec la Socola¹, după stăruința mamei. [...] Şi Iașii,
pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape
Neamţ, ca Fălticenii. [...] Dar acum se schimba vorba:
o cale scurtă de două poşte², de la Fălticeni la Neamţ,
nu se potrivește c-o întindere de şase poște, lungi şi
obositoare, de la Iaşi până la Neamț. Căci nu vă pară
şagă: de la Neamţ până la Iași e câtu-i de la Iaşi până
la Neamţ, nici mai mult, nici mai puțin. [...]
Și, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia,
cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna
părinților, luându-ne rămas-bun cu ochii înecați în
lacrimi şi, după ce ne suim în căruță, supărați și plânşi,
ca vai de noi, Luca Moşneagu, harabagiul nostru, dă
bici cailor [...] POVESTIRE